Pentru o alimentatie sanatoasa si o dieta echilibrata, pentru ca organismul nostru are nevoie de diversitate alimentara, este necesar sa invatam ce sa punem in farfurie.
Alimentaţia noastră trebuie să fie cât mai diversă şi axată pe produse integrale (cu o predominanţă a vegetalelor cât mai puţin procesate). În ceea ce priveşte macronutrienţii, carbohidraţii trebuie să fie majoritari (50-70% din totalul caloriilor), în vreme ce grăsimile şi proteinele trebuie să fie prezenţi în proporţii mai reduse. Carbohidraţii trebuie să provină din produse integrale (fructe proaspete, pâine graham, legume, leguminoase), proteinele trebuie să fie de calitate (la cel puţin una dintre mese să fie prezenţi toţi aminoacizii esenţiali), iar grăsmile trebuie să fie de calitate (mai multe uleiuri presate la rece şi mai puţine grăsimi animale).
Este necesar, totuşi, să evităm combinaţiile incompatibile (lapte plus fructe, fructe dulci plus friptură sau amestecuri de fructe şi legume crude). Esenţial este ca oricând luăm masa să predomine cele mai sănătoase produse, adică vegetalele integrale, crude sau cât mai sumar gătite.
Farfuria ideala pentru alimentatie sanatoasa!
Să ne adaptăm dieta la necesarul personal!
Dieta oricărei persoane trebuie să fie adaptată la caracteristicile individuale şi la condiţiile de viaţă şi de muncă! Nu putem compara dieta unei balerine cu alimentaţia unui muncitor în agricultură, după cum nu poate fi comparat regimul alimentar al unui locuitor din zona tropical-musonică din sudul Asiei cu cel al unui eschimos. Totuşi, nevoile nutriţionale ale oamenilor sunt similare, iar orice ignorare persistentă a acestora va avea consecinţe nefaste în ceea ce priveşte starea de sănătate. De la fragilitatea vasculară şi anemie, până la diabetul de tip II sau la tulburările de comportament, majoritatea problemelor de sănătate sunt favorizate direct sau indirect de către carenţele alimentare.
La populaţiile sărace ale lumii deficitul alimentar provine din lipsa de alternative, din insuficienţa caloriilor sau din monotonia alimentară (există afecţiuni produse de consumul unor produse incomplete nutriţional, precum făina de porumb sau orezul alb). În ţările în care risipa resurselor alimentare e ceva obişnuit, în condiţiile în care o treime din alimentele cumpărate ajung finalmente la coşul de gunoi (şi în România se întâmplă acest lucru!), carenţele alimentare au alte surse. Pe de-o parte rafinarea şi procesarea hranei duce la pierderea unor nutrienţi preţioşi (aminoacizi, vitamine, săruri minerale şi enzime) şi, pe de altă parte, anumite categorii populaţionale (adolescenţi, tinere femei) se expun la primejdia îmbolnăvirii, urmând, pe termen lung, diete extreme, neconforme cu necesarul real de substanţe cu rol plastic (proteine) şi energetic (lipide şi carbohidraţi).
Multe dintre adeptele regimurilor de slăbire recurg, de pildă, la eliminarea carbohidraţilor din dietă, strategie care dă roade pe termen scurt (corpul folosind grăsimile din ţesuturi pentru a produce energie). Însă, pe termen lung, există riscul îmbolnăvirii din pricina excesului de acid uric, reziduu provenit din metabolizarea proteinelor. Au de suferit organele de eliminare (rinichii), dar consecinţele se pot răsfrânge şi la alte nivele, sângele devenind mai acid, iar oasele şi articulaţiile devenind sensibile (guta e pricinuită de surplusul neeliminat de acid uric).
Deci, pentru sanatate, dieta echilibrata si alimentatie sanatoasa, apelati cu incredere la nutritionisti!
Dr. Frunză Alexandru, clinica de nutriţie Dietalia, www.dietalia.ro
