Probabil că nu ai nevoie de o definiție ca să știi ce este stresul și nici de o listă a efectelor negative pe care le are asupra ta! Cunoști prea bine reacțiile corpului tău și mai ales, a minții tale, atunci când resimți stresul, atât la locul de muncă cât și în viața personală.
Totuși, sunt câteva lucruri interesante pe care aș vrea să ți le prezint.
Știai că … stresul, ca și cuvânt, a apărut, de fapt a fost inventat, acum 50 de ani, de către Hans Selye?
Hans Selye a fost un biochimist canadian, profesor de histologie și director al Institutului de Medicină și Chirurgie Experimentală al Universității din Montreal. În anul 1977 Selye împreună cu Alvin Toffler au fondat Institutul Internațional al Stresului. Selye este cel ce a introdus în circulație conceptul de stress, o variantă prescurtată pentru sindromului general de adaptare (în Europa nu exista un cuvânt pentru stres, deci a fost preluat ca atare). Vorbim așadar despre un termen nou apărut în vocabularul sociologilor, psihologilor și al medicilor.
Hans Selye definește stresul ca pe o reacție generală nespecifică a organismului la acțiunea externă a unor factori – agenți stresori – de natură fizică, chimică, biologică sau psihică.
Tradus în acțiuni concrete, stresul este un fenomen psihosocial complex ce decurge din confruntarea persoanei cu cerințe, sarcini, situații, care sunt percepute ca fiind dificile, dureroase sau de mare importanță pentru persoana respectivă. Deci vorbim despre o adaptare a corpului și a minții la interacțiunea cu evenimente speciale, cu mențiunea că “special” este un factor subiectiv.
Componenta subiectivă a stresului vine din faptul că ceea ce este provocator, facil sau chiar relaxant pentru o persoană, pentru o alta poate deveni amenințător sau imposibil de realizat. Experiența de viață, nivelul de educație și setarea mentală influențează în mod semnificativ răspunsul unui om în fața stresului. Reziliența la stres, capacitatea de a gestiona cât mai bine evenimentele provocatoare, ține extrem de mult de dezvoltarea personală și de inteligența emoțională a fiecăruia dintre noi.
Cu toții știm povesti cu oameni care au suferit pierderi imense (poate un membru al familiei sau o parte din propriul corp) și cu toate acestea au transformat acele evenimente din viața lor în situații pozitive, de creștere pentru ei și pentru ceilalți. Unii sunt speakeri și modele pentru milioane de oameni, vezi cazul lui Nick Vujicic, bărbatul fără mâini și fără picioare, cunoscut în întreaga lume datorită predicilor sale motivaționale. Alții devin oameni de afaceri grozavi și ajută pe alții să treacă mai ușor peste factorii stresori din viața lor. Alții sunt militanți pentru drepturile omului său devin scriitori faimoși.
O mamă care și-a pierdut fiul în urma unei supradoze de droguri devine militant antridrog și voluntar pentru tinerii care riscă același final ca și fiul ei. Un sportiv care, în urma unui accident de mașină și-a pierdut un picior, devine inventator de proteze sau coach pentru alți sportivi. Sunt mii de situații excepționale, pe care niște oameni excepționali le-au transformat în oportunități, nu în tragedii.
Pe de altă parte, sunt mult mai multe exemple de oameni simpli, ce experimentează stres cronic din simplul fapt că petrec două ore pe zi în trafic, că aleargă de la job la școala copilului și că până la finalul lunii rămân fără bani de mâncare. Și o parte din ei ajung în pragul depresiei. În ziua de azi, prea mulți oameni “se stresează” cu lucruri care nu sunt cu adevărat importante. Și o fac pentru că, de cele mai multe ori, nu își cunosc nevoile și valorile personale, nu investesc în dezvoltarea lor personală, profesională, financiară.
Ce îi diferențiază pe oamenii care fac față stresului de cei care ajung în pragul depresiei? Reziliența la stres! Atitudinea mentală! Sprijinul social de care au parte.
Acesta este un fragment din Cartea „Eliberează-te de stres” scrisa de Daniela Irimia , un ghid practic și actual, care te ajută să preiei controlul vieții tale și să prețuiești fiecare clipă. Stresul afectează atât de multe părți ale vieții tale: scade productivitatea, dezechilibrează sănătatea, poate duce la apariția depresiei și a tulburărilor de somn, încât nu îți dai seama când ajunge să ocupe locul 1 în viața ta.
