În alimentele îmbietor colorate şi savuroase prezente pe rafturile magazinelor se regăsesc substanţe pe care medicii şi oamenii de ştiinţă le suspectează sau le incriminează direct pentru provocarea unor afecţiuni, unele dintre ele foarte grave.
De la o vreme, o mare parte dintre români studiază cu atenţie etichetele produselor alimentare înainte de achiziţionare, iar atenţionările şi informările despre E-urile care pricinuiesc mari prejudicii sănătăţii s-au înmulţit. Totuşi, produsele care conţin aditivi cu variate funcţii sunt consumate din belşug, datorită gustului şi aspectului, adesea mai plăcute decât cele ale mâncării pregătite în gospodărie!
Ce rău ne fac E-urile din alimente?
Aromele artificiale şi amelioratorii de gust sunt binecunoscuţi pentru capacitatea lor de a imprima artificial savoarea şi mirosul caracteristice fructelor ori plantelor aromatice unor produse alimentare din categoria celor supraprocesate. Dar faptul că ele ne înşeală simţurile şi promovează indirect devitaminizarea şi demineralizarea, scăzându-ne apetitul pentru crudităţi, nu este, din păcate, răul maxim pe care îl pot face aceste arome sintetice (prezente în băuturile răcoritoare, în bomboane, în biscuiţi, în ciocolată sau în prăjituri). Fiindcă aromele sintetice pot determina iritabilitate, supraactivitate (urmată de oboseală, la copii şi adulţi), alergii şi astm bronşic, reacţii cutanate (mâncărimi, eczeme) şi chiar perturbări ale secreţiei hormonale la persoanele mai vulnerabile. Iar vulnerabil poate fi oricare dintre noi, chiar dacă nu realizăm acest lucru şi punem simptomele pe care le experimentăm pe seama altor cauze!
Efectele E-urilor sunt diverse şi, în ciuda percepţiei comune, nu se poate spune că toţi dăunează organismului, dacă produsul care le conţine este consumat cu moderaţie. Însă unii dintre aceşti aditivi au un renume extrem de rău şi de aceştia trebuie neapărat să ne ferim, întrucât chiar şi infima cantitate în care sunt prezenţi în hrană ne poate dăuna.
Printre acţiunile aditivilor alimentari periculoşi se numără vătămarea sistemului nervos, iritarea mucoasei gastro-intestinale, apariţia bolilor de piele, distrugerea unor vitamine (B12 de exemplu), creşterea riscului de instalare a afecţiunilor cardio-vasculare sau majorarea riscului apariţiei unor boli maligne, în cazul în care aditivul respectiv este absorbit zilnic în organism.
Să nu excludem nici ipoteza că aditivii alimentari acţionează nu doar individual, ci ei îşi pot potenţa şi efectele reciproc, într-un corp care se confruntă şi cu poluarea, abuzul de medicamente, alimentaţia acidifiantă şi stresul cronic!
Aditivii alimentari ( E-urile) care tulbură digestia, afectează nervii și cauzează cancer
Printre aditivii alimentari care determină, în cazul unui consum frecvent şi excesiv, perturbări ale funcţiei digestive se numără E463, E465, E467, E338, E339, E341, E450 și E461, în vreme ce E311 şi E312 perturbă funcţionarea sistemului nervos.
Nici mult întrebuinţata sare de lămâie (cunoscută sub numele de acid citric) nu este inofenisvă aşa cum s-ar putea crede. Ei i se atribuie, uneori, chiar şi un efect cancerigen. Partea rea este că o găsim în foarte multe produse, mai cu seamă în băuturile răcoritoare. În schimb, E-urile numerotate de la E230 la E233 au fost învinuite de provocarea unor probleme cutanate.
Aditivii sunt greu de evitat, dar o alimentaţie diversificată şi temperanţa la masă ne pot feri de o mulţime de probleme. Riscul îmbolnăvirii este considerabil, însă, la cei pentru care există alimente la care “nu se poate renunţa” (cu alte cuvinte la dependenţii de ciocolată, băuturi fine, gumă de mestecat, mezeluri, conserve, sucuri “de fructe” etc.), iar aceste produse consumate frecvent sau chiar zilnic se află în categoria celor îmbogăţite cu aditivi periculoşi.
Tu poti alege insa ce alimente consumi, cu ce iti hranesti organismul. Echilibru in farfurie, echilibru in viata!
Articol realizat de Dr. Alexandru Frunză de la Clinica de nutriţie Dietalia www.dietalia.ro
