Sistemele noastre senzoriale, vazul, auzul, simtul tactil, gustul si mirosul, ne permit sa interactionăm cu mediu. Colectam informatii care sunt procesate de creierul nostru, decodate si interpretate. Prin urmare, atunci cand vorbim despre experienta o putem face referindu-ne la experienta noastra senzoariala.
Oamenii folosesc predominant un simt, adica, ne bazam prioritar pe el pentru a colecta informatii si a le procesa pe plan intern.Asta nu înseamnă defel ca nu ne folosim si celelalte simturi, ci pur şi simplu există unul care ne caracterizează.
Cele mai frecvente subiecte de detectat sunt predominant vizuale, auditive sau kinestezice. Sistemele de reprezentare fundamentale sunt modul în care individul procesează pe plan intern, vizual, auditiv sau kinestezic şi procesând dialogul său intern.
Atunci când ne referim la simţul predominant al unui individ îl putem detecta după profilele descrise de către oamenii de ştiinţă. În esenţă există o formă de limbaj care caracterizează pe fiecare, o viteză în vorbire şi chiar un tip de vocabular specific legat în mod direct de simţul său predominant. Prin urmare şi, luând în considerare cele de mai sus, pentru a trimite un mesaj verbal fiecăruia trebuie să utilizăm un limbaj specific, folosind cuvintele care conectează cu simţul său predominant. În acelaşi timp vom detecta reacţiile corespunzătoare la mesajul nostru plecând de la mesajul non verbal.
Un exemplu uşor de detectat este într-o sală de clasă, să luăm în considerare faptul că profesorul are un simţ predominant care îl caracterizează şi îl condiţionează în modul său de a transmite mesajul verbal. Să presupunem că profesorul este predominant vizual şi prin urmare va utiliza limbajul caracteristic unui astfel de simţ. Este de aşteptat să conecteze repede cu studenţii săi predominant vizuali, în timp ce cu ceilalţi este probabil să scadă calitatea conexiunii în funcţie de simţurile utilizate predominant de fiecare elev. Una dintre cele mai dificile provocări este să conecteze în mod eficient cu un kinestezic. Se află diametral în poziţii de percepţie diferite, vitezele de vorbire ale fiecăruia dintre ei vor fi la poli opuşi, kinestezicul se va simţi copleşit de viteza de vorbire a interlocutorului său şi vizualul se va simţi plictisit de forma de vorbire a kinestezicului.
Vorbim despre o ştiinţă şi despre cum ne folosim simţurile pentru a procesa realitatea noastră.
Un element curios este acela că noi, fiinţele umane, dacă ne bazăm pe un simţ sau două pentru a relaţiona cu lumea şi, lăsând deoparte pe celelalte în mod inconştient, nu profităm literalmente de un potenţial enorm. Indiferent dacă utilizăm predominant un sistem reprezentativ intern este interesant să încercăm să maximizăm resurse, adică, să folosim celelalte simţuri pentru a ne îmbogăţi experienţa.
Una dintre cele mai frecvente situaţiile cotidiene utilizate pentru a începe să înţelegem diferenţa în procesarea cu toate simţurile noastre este ora mesei. Să ne simţim corpul pe scaun şi să atingem tacâmurile cu mâinile. Să avem în faţă farfuria cu mâncare observând-o în prezentarea şi culorile sale. Să mirosim mâncarea şi să îi diferenţiem nuanţele. Să acultăm zgomotele care se produc în actul de a mânca. Să degustăm mâncarea şi să ne amintim că digestia începe în gura noastră, savurând alimentele.
Am putea folosi exemple interminabile despre cum să începem să utilizăm conştient cele cinci simţuri ale noastre în viaţa de zi cu zi. Cea mai bună opţiune este să o facem cu activităţile noastre cotidiene şi încetul cu încetul să facem distincţii, unele pot fi foarte semnificative dacă încercăm să detectăm micile detalii care fac diferenţa. În obiceiurile noastre de zi cu zi, simple şi se presupune banale, există o mare de senzaţii de experimentat de care nu suntem conştienţi şi din acest motiv nu le mai procesăm pe plan intern. Gradul de conştientizare a lor ne poate face să ne simţim diferit şi desigur, să ne îmbogăţim experienţa şi să alimentăm mai bine subiectivitatea noastră.
Gandeste-Pozitiv! Aboneaza-te la newsletter pentru alte articole interesante
[mc4wp_form id=”3273″]
