Mâncarea gătită la microunde şi influenţele sale asupra sănătăţii constituie un subiect amplu de contraziceri! Nu puţine sunt glasurile care spun că mai bine ne-am alege alte metode de preparare a hranei. Cu toate acestea, cuptoarele cu microunde sunt folosite pe scară largă.
Cum acţionează microundele asupra hranei?
Pentru foarte mulţi cuptorul cu microunde este la fel ca orişicare alt mijloc de gătire, nici mai bun şi nici mai rău. Aşa să fie?! Deşi gătitul la microunde se numără printre cele mai noi metode de preparare a hranei, polemicile asupra nocivităţii modificărilor pe care el le produce în alimente s-au ivit la scurtă vreme după apariţia pe piaţă a primelor aparate. Un astfel de cuptor generează unde electromagnetice, pe care noi le numim microunde din pricina frecvenţei lor, de circa 2400 MHz. Aceste radiaţii sunt proiectate asupra moleculelor de apă, prezente în alimente. Prin forţele de frecare apărute la agitarea moleculelor de apă se produce o creştere progresivă a temperaturii alimentului introdus în cuptor. Întrebarea este dacă nu cumva această mişcare rapidă a moleculelor este capabilă să producă şi deprecieri ale calităţilor nutriţionale.
Se observă, în primul rând, că modul în care se realizează gătirea la microunde diferă fundamental de metodele clasice, în care se realizează, pur şi simplu, un transfer termic dinspre flacără (sau o altă sursă de căldură, precum o rezistenţă electrică încinsă) către produsele gătite. Spre deosebire de gătitul “la flacără”, unde sursa termică este mereu în exterior, în cazul gătirii la microunde căldura ia naştere în interior, prin zbuciumul miliardelor de molecule. Din pricină că microundele nu pot penetra uniform alimentele, nici temperaturile nu se distribuie constant.
Hrana vie, sursă sigură şi milenară de sănătate 
În continuare rămâne loc pentru polemici! Folosirea cuptorului cu microunde a mai fost pusă în legătură şi cu persistenţa unor bacterii în mâncărurile de origine animală (din pricina încălzirii neuniforme a produselor), cu pericolele apărute în situaţia în care sistemul de închidere a cuptorului este impropriu (iar radiaţiile emise în timpul exploatării îi pot afecta pe utilizatori) sau despre pericolul ca unele chimicale din pereţii recipientelor de plastic care conţin mâncarea să fie transferate acesteia, la gătire.
Concluzia? Până când se va ajunge la un consens cu privire la utilizarea microundelor şi la cunoaşterea realelor riscuri ale utilizării cuptorului cu microunde, noi să ne reamintim că, în ceea ce priveşte vegetalele, cel mai bine ar fi să le consumăm în formă crudă (cu anumite excepţii: cartofii, vinetele ş.a.) şi că, în privinţa procedeelor termice de gătit, se ştie de ani de zile că fierberea în aburi asigură o amploare mai mică a distrugerilor de vitamine şi minerale, faţă de alte tehnici culinare (prăjire, frigere). Cu cât modificăm mai puternic un aliment, cu atât se pierd mai mulţi nutrienţi!
Autori: Tomi Tohăneanu şi Dr. Frunză Alexandru, clinica de nutriţie Dietalia, www.dietalia.ro
