Unii spun ca a produs a treia revolutie din istoria medicinei. Altii sunt mai sceptici. Cert este faptul ca aceasta teorie a doctorului Hamer a nascut numeroase dispute in lumea medicala. Odata cu aparitia rezultatelor concrete – mii de pacienti vindecati de cancer – ideile revolutionare ale dr. Hamer au strabatut in lung si-n lat o lume intreaga.
Revelatia doctorului Hamer
Totul a inceput in 1978, atunci cand dr. Ryke Hamer, internist la clinica oncologica a Universitatii din Munchen, a aflat ca fiul sau fusese impuscat mortal. La cateva luni dupa decesul fiului sau, dr. Hamer s-a imbolnavit de cancer testicular. Era pentru prima data in viata sa cand era grav bolnav, fapt care l-a pus pe ganduri. I-a venit ideea ca aceasta boala a aparut probabil in urma socului produs de vestea mortii fiului sau.
Astfel, Hamer a inceput sa cerceteze. A investigat mii de cazuri de cancer. Toate aveau un numitor comun: existenta in viata pacientului a unui soc emotional generat de un eveniment tragic.
Hamer a dus cercetarile sale cu un pas mai departe. Urmarind ipoteza ca toate evenimentele din organism sunt controlate de creier, a trecut la verificarea tomografiilor acestor pacienti pentru a vedea daca exista vreo legatura intre socul emotional si structura creierului. Descoperirea a fost socanta. Intr-adevar, legatura era cat se poate de clara.
Efectul socului emotional in declansarea bolii
Hamer a descoperit ca orice soc emotional genereaza un raspuns in creier vizibil pe tomografie sub forma unor inele concentrice. Mai interesant este ca, se pare, fiecare tip de soc emotional influenteaza o anumita zona pe creier, care controleaza un anumit organ.
Descoperirile au fost incadrate in “Cele 5 Legi Biologice ale Noii Medicini”. Dr. Hamer le-a numit astfel pentru ca acestea sunt valabile in cazul oricarui pacient si ofera o perspectiva cu totul noua asupra intelegerii cauzei, dezvoltarii si vindecarii naturale a unei boli.
Reactii fata de Noua Medicina Germanica
Dupa trei ani de investigatii, dr. Hamer si-a prezentat cercetarile sub forma unei teze post-doctorat in fata comisiei de la Facultatea de Medicina a Universitatii din Tübingen. Reactia nu i-a fost deloc favorabila, Universitatea refuzand sa efectueze teste pe baza cercetarilor sale. In mod similar, medicina oficiala a refuzat sa aprobe descoperirile sale, in ciuda a 30 de verificari stiintifice diferite, facute atat de medici independenti, cat si de asociatii profesionale.
Cu toate ca descoperirile sale nu au fost niciodata dezaprobate sau puse la indolaia, in 1986 doctorului Hamer i s-a ridicat licenta medicala pe motivul ca ar fi refuzat sa se conformeze principiilor medicinei standard. Totisi el a mers mai departe cu cercetarile, iar in 1987 a reusit sa extinda studiile si sa gaseasca explicatia stiintifica a fiecarei afectiuni.
Cu ce difera Noua Medicina Germana de medicina traditionala?
Spre deosebire de medicina traditionala, care trateaza boala, adica efectele, Noua Medicina Germana trateaza cauza, demonstrand ca boala se va vindeca „de la sine” odata ce noi ne-am ocupat de vindecarea „cauzei”, adica conflictul existent in interior.
Altfel spus, ajungem in fata unei ipoteze foarte interesante: poate omul sa isi controleze in totalitate starea de sanatate? Conform Noii Medicine Germane, da. Odata ce reusim sa controlam reactia noastra la evenimentele care ni se produc, felul in care „primim” ceea ce ni se intampla, reusim sa ne controlam starea de sanatate. Reusim sa ne „imunizam” in fata bolilor, cu alte cuvinte. Aceasta ipoteza este mai mult decat provocatoare, iar faptul ca ea a fost demonstrata in atatea cazuri de catre Dr. Hamer si nu numai, ajunge sa ne lase fara cuvinte.
In cadrul Noii Medicini Germane, punctul central este corelatia dintre tipul de soc emotional (nivelul psihic) – zona din creier afectata (creier) – organul aflat in corespondenta (organ). In baza unei citiri tomografice (CT) se poate spune care este boala pe care pacientul este in prag de a o dezvolta, sau care deja se dezvolta in corpul lui. Odata identificata zona creierului afectata, se merge la identificarea conflictului care a provocat socul emotional, dupa care se trece la tratarea lui, ceea ce va duce la stoparea evolutiei bolii in organism.
Primul pas spre autovindecare consta in buna gestionare a emotiilor in raport cu realitatea.
